Marea Roşie este considerată cel mai interesant loc din lume pentru scuba, cu cea mai bogată faună şi floră submarină.

Scurt istoric

Numele Mării Roşii nu indică culoarea apei, care, de fapt, nu este roșie. Poate proveni de la exploziile sezoniere ale cyanobacteriei Trichodesmium erythraeum, de culoare roșie, în apropiere de suprafața apei. O altă sursă ar putea fi munții bogați în minerale de culoare roșie aflați în apropiere, care poartă numele de (harei edom).

Egiptenii au fost primii care au încercat o misiune de explorare a Mării Roșii. În Biblie, povestea lui Moise prezintă cum fiul unei sclave i-a dus pe evrei peste ea, către libertate, folosind puterea divină. Totuși, un marinar grec, Hippalus, a oferit o dimensiune internațională Mării Roșii, prin relatarea călătoriei sale în Marea Eritreei, și a deschis-o astfel comerțului cu Asia. Abia începând cu secolul al XV-lea Europa și-a arătat interesul în această zonă.

Temperatura la suprafața apei rămâne relativ constantă la circa 21–25 °C, iar temperatura și vizibilitatea rămân bune până la o adâncime de 200 m, însă marea este cunoscută pentru vânturile sale puternice și curenții locali înșelători. Marea se lărgește în continuare; se crede că în timp va deveni un ocean.

Unde poţi face scuba în Egipt?

Viaţa subacvatică spectaculoasă a Mării Roşii, cu cele peste 1500 de specii de peşti viu coloraţi sau superbele recifuri de corali, este fără îndoială cea mai mare atracţie a Egiptului.

Marea Roşie este considerată cel mai interesant loc din lume pentru scuba, cu cea mai bogată faună şi floră submarină.

Iar dacă vei întreba pe cineva pasionat de scuba, cum este această experienţă, este foarte probabil ca în următoarea oră, nimeni şi nimic să nu îl poată întrerupe. Îţi va povesti cât de fascinantă este senzaţia să te scufunzi în adâncuri, să descoperi vietăţi dintre cele mai deosebite şi cât de life-changing poate fi.

Cele mai renumite locuri unde se fac scufundări sunt staţiunile turistice Sharm El Sheikh şi Hurghada.

Îar în Sharm El Sheikh sunt cele mai frumoase şi spectaculoase zone pentru scuba.

De exemplu, poţi face scuba în zonele denumite Grădina Apropiată şi Grădina Mijlocie, precum şi în spectaculoasa Grădina Îndepărtată şi nu în ultimul rând, în cadrul Parcului Naţional Ras Muhammad, aflat la la 30 km sud-vest de Sharm al-Sheikh. La toate acestea se ajunge cu vaporul, plecând din portul din Sharm El Sheikh.

De asemenea, Insula Tiran oferă patru dintre cele mai cunoscute locuri pentru scufundări din Marea Roşie: Jackson Reef, Woodhouse, Thomas şi Reef Gordon – o enciclopedie a Mării Rosii.

Reciful Woodhouse este cel mai lung recif din stramtoarea Tiran, dar şi cel mai puţin vizitat dintre cele patru şi asta fiindcă forma sa îngustă nu oferă adăpost pentru bărci. Punctul cel mai înalt al recifului începe la suprafaţa apei şi coboară până la 45 m. Aici sunt crevase locuite de ţipari uriaşi, peşti din familia Epinephelinae şi peşti-balon veninoşi. Lângă zidul recifului sunt turnuri de coral, care adăpostesc moluşte şi peşti-ţeavă (din specia Syngnathinae). Reciful Woodhouse este ideal pentru scufundări de suprafaţă şi pentru scufundătorii experimentaţi.

Jackson Reef este reciful cel mai nordic, fiind marcat la capătul de nord de epava Lara (la adâncimea de 45 – 120 m), iar la sud de balizele de andocare militare.

În reciful Jackson Reef poţi vedea unul dintre cele mai frumoase şi mai faimoase recifuri din Sharm El Sheikh.

Datorită apelor mai calme, cea mai vizitată zonă se afla la capătul de sud al recifului Jackson. La adâncimea de 27 m se află anemone de un rosu aprins, iar grădina de corali se află în colţul de vest, între 5 şi 12 m adâncime. Seamănă cu un mare acvariu, cu bancuri de peşti lutjanus, peşti balist albaştri şi peşti-flaut. În jurul recifului Jackson Reef, la adâncimea de 10 m sunt mai multe ziduri abrupte, ce formează o punte de legătura cu reciful Woodhouse, la adâncimea de 30 m. Majoritatea bărcilor se opresc aproape de această punte, unde sunt protejate de curenţi.

Reciful Thomas se află între recifele Gordon si Woodhouse, fiind cel mai mic dintre cele patru, dar şi cel mai colorat. Acesta are dimensiuni mici, putând fi explorat aproape în intregime la o singură scufundare. Zidul recifului coboară pâna la adâncimi mari, partea sa de est fiind plină de culoare şi cu o mulţime de corali moi. Pe platoul cu nisip poţi vedea rechini de recif cu aripioara albă. Zidul vestic este mai întunecat şi mai abrupt, cu mulţimi de corali negri şi corali-evantai moi (Gorgonacea). Prin recif mişună bancuri de peşti din familia Carangidae.

Reciful Gordon este cel mai mare dintre cele patru menţionate, iar în capătul său nordic, deasupra recifului, se află epava vasului Loullia, o fregată din Panama construită în Suedia. La capătul sudic se află un platou între 10 şi 25 m adâncime, protejat de valuri. Aici sunt o mulţime de calcani cu pete albastre, peşti-flaut (Fistularia tabacaria), bancuri de peşti din familia Mullidae şi puiet de peşti-napoleon. Lângă zo’na cu nisip se află o zonă cu coral dur şi bancuri de peşti de recif: peşti-înger, peşti-fluture şi peşti-papagal. Platoul se încheie cu o cădere liberă, unde poţi zări pisici de mare, calcani, peşti din familia Epinephelinae şi uneori rechini de recif cu aripioară albă sau rechini-ciocan.

Dahab este situat pe partea de est a peninsulei Sinai şi este una dintre cele mai cunoscute locaţii în rândul iubitorilor de scufundări. Aici se află renumitele locuri de scufundări cum ar fi: Blue Hole, Islands, Canyon, Gabr el Bint, Abu Gelal şi Ras Abu Gallum. Blue Hole, cunoscută scafandrilor pentru adâncimea sa de aproximativ 130m, este renumită şi pentru abundenţa coralilor şi a peştilor şi este situată la câţiva km nord de Dahab.

Îţi prezint aici un top al celor mai bune locaţii pentru scubadiving din Sharm El Sheikh

Şi în Hurghada există numeroase centre de scufundări, de exemplu scubahurghada.com care oferă cursuri speciale pentru începători si o gamă variată de programe pentru avansaţi.

Pont: dacă eşti pasionat de diving şi ai experienţă la acest capitol, îtţ recomand mai degrabă Sharm El Sheikh, pentru că recifurile de corali de aici sunt spectaculoase, iar apa foarte limpede. Am avut turişti care mi-au spus că experienţa scuba diving trăită în Sharm, nu s-a comparat nici măcar cu recifurile de corali din Maldive sau alte destinaţii mult mai exotice.

Care este perioada potrivită pentru scuba?

Cea mai potrivită este perioada septembrie-aprilie, când temperaturile medii sunt de 28 °C,  iar apele Mării Roşii au temperaturi de aproximativ 23 °C. Dar poţi încerca scuba şi în perioada de vară, dacă eşti rezistent la căldură. Chiar dacă temperatura aerului este mai ridicată, apa mării va fi plăcută, cu peste 25°C.

Care este echipamentul potrivit pentru scuba?

Cu un echipament de scafandru corespunzător, orice persoană instruită în scufundare poate pătrunde, în condiţii de confort şi siguranţă în mediul acvatic.
Echipamentele de scufundare adecvate oferă posibilitatea unui confort termic, a unei mişcări eficiente şi a unei respiraţii compatibile cu mediul acvatic, permiţând scafandrului desfăşurarea unei activităţi subacvatice variate, funcţie de experienţa şi condiţia fizică a acestuia.

Iată cum trebuie să fie un echipament complet pentru o scufundare în siguranţă:

• Costum de scufundare din neopren = componentă a echipamentului de scufundare având ca scop prioritar protejarea scafandrului împotriva frigului şi într-o oarecare măsură, împotriva rănirilor;
• Vesta de salvare – compensare = componentă a echipamentului de scufundare utilizată în vederea reglării flotabilităţii scafandrului şi pentru urcarea rapidă spre suprafaţă în caz de urgenţă;
• Centura de lestare cu lesturi = componentă a echipamentului de scufundare utilizată pentru micşorarea flotabilităţii scafandrului;
• Vizor de scafandru (masca de scufundare) = componentă a echipamentului de scufundare, etanş pe faţa scafandrului, formând un dioptru plan care permite vizibilitatea sub apă;
• Tub de respirat şi înot la suprafaţă = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat pentru înotul în imediata apropiere a suprafeţei apei;
• Aparat de respirat (butelii de scufundare) = ansamblu de componente ale echipamentului de scufundare care permite scafandrului transportul sub apă a unei cantităţi de aer comprimat necesar scufundării;
• Detentor (fr. detenteur) = denumit şi regulator de presiune, el având rolul de a destinde gazul de la presiunea de stocaj (din buteliile de scufundare) la presiunea mediului ambiant;
• Labe de înot = componente ale echipamentului de scufundare utilizate pentru mărirea vitezei de deplasare a scafandrului sub apă şi în antrenamentul la înot;
• Busolă subacvatică = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat de scafandri pentru orientarea sub apă;
• Ceas etanş = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat la cronometrarea timpului de scufundare, a timpilor de decompresie, a vitezei de urcare spre suprafaţă;
• Pumnal de scafandru = accesoriu al echipamentului de scufundare utilizat drept unealtă pentru tăiere, desprindere, răzuire;
• Lanternă subacvatică = lampă portabilă etanşă utilizată pentru iluminarea locală sub apă;
• Manometru submersibil de control = aparat de măsurare a presiunii aerului din buteliile de scufundare pe timpul imersiunii;
• Profundimetru = instrument de măsură, purtat de scafandru, care indică adâncimea de scufundare;
• Computer de scufundare = este un computer conceput în special pentru scafandrii care efectuează scufundări cu decompresie, aceştia obţinând prin conectare la un terminal aflat la suprafaţa apei profilul scufundării.

Cum obţii certificarea de scafandru?

În urma cursurilor de scufundări pe care le poţi face în cadrul centrelor acreditate, inclusiv din România, vei obţine certificarea (brevetul) de scufundare.

Deoarece nu există reguli care să guverneze SCUBA diving-ul recreaţional, în foarte multe ţări, instructorii profesionişti ce lucrează în industria scufundărilor au căzut de acord în privinţa anumitor standarde minime de antrenament pentru scafandri sportivi. De obicei, instructorii de scuba adăuga lecţii suplimentare de antrenament specifice zonei în care vei învăţa să faci scufundări.

Ce alte sporturi nautice mai poţi face la Marea Roşie?

Pe lângă scufundări, mai poţi face snorkeling, windsurfing, kitesurf, parasailing, plimbări cu submarinul, pescuit. De asemenea, pe lângă sporturile nautice, trebuie remarcate şi izvoarele de sulf ale staţiunii care sunt considerate remedii pentru cei care suferă de boli reumatice. Aşadar, structura litoralului egiptean este unică, deci este imposibil pentru un turist să se plictiseacă într-o astfel de destinaţie.

@flickr.com, pinterest.com, wikipedia.org, tripadvisor.com, scubadivingcenter.ro