După părerea mea, Bologna este unul dintre cele mai romantice orașe din lume. Pentru că are un mister al său, un spirit artistic și pentru că este o combinație de maturitate și vivacitate. Este un oraș așezat, care îți permite să respiri, să trăiești, nu doar să supraviețuiești. Și îmi mai place Bologna datorită faptului că nu este o destinație comercială. Plus alte motive, pe care ți le voi detalia, în cele ce urmează.
Orașul a devenit faimos datorită universității pe care o găzduiește de aproape 1000 de ani, datorită arhitecturii deosebite și gastronomiei.
La pas, prin Bologna
O să încep prin a-ți vorbi putin despre Universitatea Bologna care este cel mai vechi centru universitar din lume, datând din anul 1088. Este o universitate de prestigiu, recunoscută la nivel internațional, pentru profesorii de elită și pentru sistemul implementat inclusiv în cadrul universităților din Europa: sistemul Bologna.
Via Zamboni este cel mai popular drum pentru studenții universitari din Bologna și este numit după patriotul italian din secolul al XVIII-lea, Luigi Zamboni, student la Universitatea din Bologna și fondator al tricolorului italian. Aceasta stradă se întinde pe o lungime de aproximativ 1 km, făcand legătura între cele două turnuri și Porta San Donato traversând astfel toată zona universitară.
De-a lungul acestui drum, poți vedea unele dintre cele mai importante obiective culturale din oraș, cum ar fi Palazzo Malvezzi de ‘Medici, care acum găzduiește birourile orașului metropolitan Bologna, Palazzo Magnani, G.B. Martini Conservatorul de Muzică, Bazilica San Giacomo Maggiore, Teatrul Comunale, împreună cu Palazzo Poggi și celelalte locuri istorice ale Universității din Bologna, dar și picturi impresionante pe pereti, făcute de studenții de la facultatea de arte.
Arhitectura sa este deosebită prin ornamentele și acoperișurile din teracotă, în nuante de la rosu la ocru, de aici și denumirea de “Bologna la Rossa” (Bologna cea Rosie). Centrul orașului, este caracterizat prin kilometri întregi de trotuare acoperite de arcade impresionante numite “portico” fiind un minunat centru istoric .
În perioada medievală, în Bologna existau zeci de turnuri construite de familiile bogate prin care acestea își demonstrau puterea și supremația, dar aceste construcții aveau și rol strategic, militar. La acest moment mai sunt doar 20 de turnuri, cele mai cunoscute fiind turnul Asinelli (cel înalt) și Garisenda (mai mic) și înclinat, aflate unul lângă altul, în Piazza Ravegnana.
Doar turnul Asinelli se vizitează, acesta având aproape 100 de metri înălţime şi 498 de trepte dispuse într-o spirală ameţitoare. Biletul de acces costă 3 euro. Merită să urci toate cele aproape 500 de trepte, priveliștea iți va luat pur și simplu răsuflarea, dupa ce iți revii bineînțeles, poți admira “perfecțiunea imperfectă” a orașului.
Bologna este un oraș plin de viață, de oameni frumoși, tineri, zâmbitori și amabili, un oraș cu restaurante și cafenele cochete, cu spectacole fel de fel, organizate în piațetele frumos luminate de apusurile reflectate de clădirile căramizii. În aer plutește o atmosferă boemă și lipsită de grijile cotidiene.
Se spune că dacă nimerești o zi ploioasă în Bologna, poți merge fără umbrelă și nu te vei face ciuciulete. ? Asta datorită numeroaselor coloane cu arcade, de la parterul tuturor clădirilor.
Bologna “grăsană”
Dupa cum bine iți spuneam mai sus, Bologna este renumită și pentru arta culinară “la cucina bolognese”, de aici și alintul de “Bologna grassa” (Bologna grăsană) și în special pentru tagliatellele bolognese al ragu, paste proaspăt făcute, cu un minunat sos din carne tocată, de vită, pancetta, ceapă, morcovi, tulpină de țelină apio, unt, nelipsitul ulei de măsline și câte un strop de sos de roșii si de vin alb. Această rețetă de paste bolognese este un deliciu desăvârșit și se completează foarte bine cu un pahar de vin, devenind astfel o desfătare pentru papilele gustative și pentru suflet ?. Însă, pe lângă această delicatesă, aici te poți delecta cu rețete minunate de tortellini și lasagna, de asemnea, preparate cum numai ei știu să o facă.
foto: seriouseats.com, saltandlavender.com, dinnerthendessert.com
Parmezanul sau șunca de Parma provin – și ele – din apropiere. Mai exact, din orasul aflat la doi pași de Bologna – Parma. Se mai zvonește că oțetul balsamic ar fi originar din aceasta zonă. În centrul vechi al orașului am intalnit fel de fel de prăvălii cu produse culinare specifice locului: jamboane, brânzeturi, măsline, paste proaspete, uleiuri, gemuri și fructe proaspete. De aici nu doar că iți poți face cumpărăturile pentru acasă, ci poți comanda chiar la fața locului din preparatele minunate, care iți lasă gura apa, doar când le privești și le simți parfumul și îți imaginezi aromele. Eu…clar nu am rezistat (nici nu am vrut asta și oricum nu era cu putință) și am comandat un platou cu brânzeturi și miere și unul cu faimoasa șuncă de Parma și încă două tipuri de jambon, toate acestea însoțite de pâinici aburinde, proaspăt scoase din cuptorul cu lemne și un pahar de vin rosu, demisec din zona Emilia Romagna.
Când să vizitezi Bologna?
Oricând. Însă cel mai bine o poți face primăvara sau toamna. Chiar și așa, eu am fost în februarie și am avut noroc de o vreme minunată, de temperaturi cuprinse, pe timpul zilei, între 10-15 grade Celsius, soare și o adiere plăcuta de vânt.
Bologna este o locație atractivă și deloc costisitoare, biletele de avion și cazare sunt foarte accesibile, mâncarea de asemenea și – foarte important – o poți parcurge la pas.
Eu am stat aproape de gară, care este situată la 10 minute de mers pe jos de centru. De la aeroport la hotel am ajuns foarte simplu și rapid cu autobuzul, prețul unui bilet de autobuz fiind aproximativ 5 EUR/persoană și se achiziționează din stațiile de autobuz din aeroport, de la aparatele tip tonomat. Autobuzele vin la un interval de 15 minute, așa că sa faci bine să iei biletul până vine autobuzul, pentru ca domnii șoferi nu așteaptă.
Poți parcurge orașul la pas, în weekend în special, circulația mașinilor este restricționată în zona centrală, de promenadă, astfel că, nu vei simți aglomerația pietonală, ba din contra, te vei putea bucura în tihnă de frumusetea și de complexitatea orașului. Tot plimbându-mă ore în șir, nu înțelegeam de ce nu obosesc și de ce nu devin agitată. Până când am avut revelația! NU erau mașini de care să mă feresc sau pe care să trebuiasca sa le ocolesc, nu auzeam claxoane și motoare și nu inhalam noxele provenite de la ele. Minunat!
Obiective turistice din Bologna
Pierzându-mă pe stradutele misterioase, am aflat o altă povestioară minunata despre Bologna, de la un bun prieten ce a venit aici pentru renumitele studii. Există o zi pe an (nu știm exact când este, de fiecare dată este o altă dată stabilită) în care se deschid minunatele uși despre care vă vorbeam mai sus, iar oamenii pot intra în cladirile de la strada și pot descoperi grădinile ascunse de ochii trecătorilor, pline de flori cu miresme suave și culori ce fac ochiul să sclipească de bucurie.
Cât despre locuri de vizitat, eu am inceput cu Pallazo del Podesta unde se află “telefonul fără fir”. Dacă treci pe sub “bolta Palazzo del Podestà” vei vedea oameni interesați să vorbească la cele patru colțuri, sub turnul Arengo al palatului Podesta și asta pentru că sunetele sunt transmise de la un colț la celalalt colț ca prin minune. Dar cum orice minune dureaza puțin, am aflat și explicația acestui fenomen. Legenda spune că efectul s-ar datora unor deținuți implicați la construcția turnului care erau extrem de pricepuți în domeniul construcțiilor. Bolta în formă de cruce are un efect acustic ce permite persoanelor să se audă chiar dacă vorbesc cu voce scăzută și se află în colțurile opuse ale acesteia. De acest efect se foloseau în perioada medievală și preoții pentru spovedania leproșilor.
O locație care mie mi-a intrat adânc în suflet este Biblioteca Salaborsa și asta pentru că este o locație plină de studenți (după cum era de așteptat). Am intrat aici pentru a mă delecta cu ceva dulce și cu o cafea italienească senzațională. M-am așezat la o măsuță pentru a putea servi în tihnă bunătațile și am privit în jurul meu, măsuțe pline de forfotă studențească, care mai de care mai procupați de proiecte. La unele mese, vedeam grupuri de tineri, la alte mese studenți care studiau individual. Însă nimeni nu făcea gălăgie, era un zumzet plăcut și chiar odihnitor.
Bologna este un oras foarte civilizat, contrar faptului ca este plin de tineri din toată lumea, de culturi diferite și poate din acest motiv ai fi tentat sa crezi ca totul este ușor haotic și gălăgios. Însa, dimpotrivă. Totul este foarte armonios, fluid, prietenos. M-a impresionat foarte mult faptul că nimeni nu pare să judece pe nimeni, nici după aspectul fizic, nici după vestimentație și nici dupa limba vorbită. Exprimarea este liberă, din mai multe puncte vedere iar acest lucru se simte chiar și la pas, pe străzile din Bologna.
Piazza Maggiore este inima Bologniei, o piață uriașă unde pe timp de zi lumea se adună să dea de mâncare porumbeilor, să se odihneasca la soare, sau să privească spectacolele organizate ad hoc. Această piață este rezultatul transformărilor vechi de secole, si care a fost îmbogățita treptat cu clădiri importante precum: Bazilica San Petronio, Palazzo dei Notai, Palazzo d’Accursio, Palazzo del Podestà și Palazzo dei Banchi. Construită pe o pășune, în anul 1200, municipalitatea a început să achiziționeze case și terenuri pentru a construi un pătrat care, pe de o parte, ar fi reprezentat importanța instituției municipale și, pe de altă parte, să reunească diversele activități ale orașului (schimburi, comerț și servicii de diferite tipuri).
Mi-am dorit foarte mult să îți transmit și ție, cât mai exact, cele trăite de mine, în Bologna. Sper că am reușit să îți aduc în prim plan principalele trăsături ale acestui oraș frumos și – pe lângă asta – am intenționat să îți transmit din senzațiile pe care le poți trăi în acest loc deosebit. Râmâne de văzut. Aștept părerile tale despre toate acestea și mai ales, sugestiile tale, în cazul în care ai vizitat Bologna.
Ești interesat/ă de un city break la Bologna?