Insula mai este cunoscută şi ca Insula Mirodeniilor, deoarece aici se găsesc foarte multe ierburi aromatice şi condimente care stau la baza unei bucătării recunoscute pentru exotismul şi rafinamentul preparatelor sale.
Datorită poziţionării sale la intersecţia rutelor comerciale, influenţa multiculturală se remarcă până şi în modul de bucătărie. Este unul dintre puţinele locuri în care se gasesc combinaţii de taiţei chinezeşti din amidon de fasole sau soia cu dulciuri arăbeşti şi mirodenii indiene.
Unul dintre cele mai cunoscute preparate din Zanzibar este boku-boku, făcut din carne de vită, ghimbir, chimion, ceapă roşie şi albă, ardei iute şi grâu integral. Crochetele de peşte sunt şi ele foarte întâlnite în meniurile localnicilor şi sunt cunoscute sub numele de samanki kwa kusonga.
Fructele şi legumele sunt şi ele foarte utilizate în combinaţie cu mirodenii, peşte, fructe de mare şi orez. Nuca de cocos este folosită foarte des în Zanzibar! Prima băutură care a început a fi consumată în Zanzibar, a fost apa de cocos, care se înscrie în rândul preparatelor tradiţionale locale. Şi alături de cuişoare şi laptele de cocos, toate acestea stau la baza celor mai multe dintre preparate.
Desertul specific insulei este prăjitura picantă, asemănătoare unui chec, foarte condimentată, cu scorţişoară, nucşoară, cuişoare şi cacao. Odată cu sosirea arabilor, a început să fie consumată la scară tot mai largă, cafeaua. Iar portughezii au adus pe insulă boabele de cacao.
boku-boku – despre care aminteam mai sus
prăjitură tradiţională cu scorţişoară, nucşoară, cuişoare şi cacao
foto: flickr.com
bibliografie selectivă: world wide web