Bananele, vinul şi brânza de capră, “comorile” insulei Tenerife

 

Bananierii şi viţa de vie, principalele culturi agricole din Tenerife

 

În Tenerife, culturile de bananieri şi viţă de vie au deja istorie îndelungată, precum şi în celelalte insule canare.

Nu îmi amintesc să fi văzut un loc cu aşa multe plantaţii de bananieri, precum am văzut în Tenerife! Mi-am dat seama de acest lucru când am făcut turul insulei şi vedeam plantaţiile peste tot. Mai ales în zona de vest, unde se cultivă cel mai mult.

Bananele se cultivă şi se recoltează tot timpul, nu există un sezon anume, datorită temperaturilor calde pe tot parcursul anului. Bananierii sunt plantaţi la ora actuală, în aproximativ 4200 de hectare pe tot teritorul insulei, iar înălţimea maximă la care se poate planta un bananier este cel mult 300 m. Un bananier (planta mamă) poate face un ciorchine de banane ce poate ajunge până la 70 kg greutate. Plasele pe care le veţi vedea pe plantaţiile de bananieri au rol de protecţie împotriva calimei. Calima este vântul care vine din deşertul Sahara, încărcat de particule fine de nisip. Nu este dăunător oamenilor, ci doar plantaţiilor. Anual se produc peste 200.000 de tone de banane, iar 80% din producţie se exportă. Dacă în sud, un bananier consumă cam 21 l de apă pentru a fi irigat, în partea de nord consumă doar 17 l de apă datorită diferenţei de precipitaţii dintre nord şi sud, despre care vă povesteam mai sus.

 

 

Bananele din insulele canare au fost aduse, la origini, din Indochina, de către consulul Franţei din acel moment, Sabin Berthelot, ca un subtitut pentru viţa de vie. În perioada aceea, ca şi acum de altfel, se cultiva foarte mult viţa de vie din care localnicii făceau vin pe care, ulterior, îl vindeau să îşi poată asigura existenţa. Doar că, la începutul sec al XX lea, au fost câţiva ani consecutivi când viţa de vie se îmbolnăvea, iar oamenii nu mai aveau ce vinde. Atunci, Sabin Berthelot s-a gândit să aducă şi alte culturi care să ajute la devoltarea agriculturii şi implicit, a economiei. Până la plantaţiile de banane, s-au tot încercat diverse culturi precum arborele de cacao, tutunul ca să poată obţină cumva, un profit din aceste insule aride. Mai ales că războiul de cucerire a insulei i-a secat din punct de vedere economic. Bananierii s-au acomodat foarte uşor aici, în arhipelagul insulelor canare şi acum reprezintă una dintre principalele ramuri ale agriculturii. Veţi vedea că bananele din Tenerife sunt mai dulci, mai parfumate şi au un gust aparte. Inclusiv bananele confiate. Eu mi-am luat ca suvenir câteva punguţe de banane confiate şi când le-am oferit celor dragi au remarcat imediat gustul diferit.

 

 

 

Viţa de vie, “jucător” important în agricultura din Tenerife

 

Aşa cum vă spuneam, alături de plantaţiile de bananieri, viţa de vie este un “jucător” foarte important în agricultura din Tenerife. De-a lungul timpului, insulele canare au devenit sursă extraordinară pentru producţia de vinuri premiate la nivel mondial. Pare incredibil că arhipelagul insulelor canare, care are un mediu natural vulcanic, totuşi a creat una dintre cele mai interesante regiuni viticole din Europa. Şi totuşi, există un atuu important al producţiei de viţă de vie din canare, pe care l-am aflat în timp ce am studiat din surse avizate despre originea insulelor canare. Aşadar, unul din atuurile pe care le are viţa de vie din arhipelagul canare este vechimea ei. Datorită izolării regiunii de continent, filoxera (insectă, dăunătoare viței de vie) nu a ajuns niciodată în Insulele Canare, ceea ce înseamnă că vița de vie poate avea literalmente o vechime de sute de ani.

În ciuda climatului cald, strugurii albi reprezintă majoritatea producției de vin din Insulele Canare, atât datorită istoriei, cât și a mediului. Insulele Canare erau adesea un port pentru exploratorii care navigau prin lume în anii 1400. La acea vreme, cultivatorii canarieni au favorizat strugurii Malvasia, care a fost transformat într-un vin dulce, siropos, foarte popular și cerut pentru export. Cu toate acestea, în timp, vinurile dulci au decăzut din modă, iar dezvoltarea turismului modern din regiune a oferit o cerere pentru vinuri seci care să fie savurate pe malul mării. Din fericire, solul bogat în minerale al insulei și înălțimile montane se pretează bine producției de struguri albi uscați, acizi.

Iar referitor la vinul Malvasia , mi s-a părut foarte interesant să aflu că acet soi de vin ajunsese să fie atât de bine recunoscut şi apreciat, încât chiar şi Shakespeare, în operele sale, făcea referire la vinul Malvasia din Tenerife.

Există peste 8000 de hectare de viţă de vie în Tenerife, ceea ce reprezintă o sursă bună de venit. O să vedeţi şi prin hoteluri că sticlele de vin sunt aşezate şi prezentate într-un fel anume, încât să aducă tribut recoltei. Iar în orăşelele tradiţionale, precum Icod de los Vinos, există magazine de artizanat unde puteţi cumpăra vinuri şi produse locale.

 

 

Pe lângă toate aceste produse, mie mi s-a părut foarte interesantă şi dulceaţa de cactus. Pare că seamănă la gust cu dulceaţa de smochine. Cactuşii sunt plante importante în Tenerife. Sunt aici două tipuri de cactuşi care fac fructe comestibile, unele mai mari, de culoare maro, asemănătoare la gust cu smochinele de la noi. Iar al doilea tip de cactus face fructe mai mici, de culoare violet, care se folosesc şi ca substituit al coloranţilor chimici. Fructele de cactus se coc la sfârşitul lui septembrie, început de octombrie. De obicei, culegătorii au mănuşi speciale sau cleşte ca să poată culege fructele cu ţepi.

 

 

În ordinea importanței, după banane şi viţă de vie, în Tenerife se mai cultivă: roșii, struguri, cartofi și flori. Şi pescuitul este un contribuitor important la economiei insulelor canare, reprezentând a doua zonă piscicolă a Spaniei.

 

 

Brânza de capră, deliciul insulei Tenerife

 

Aşa cum spuneam încă din titlu, alături de banane şi vinuri, brânza de capră este tratată ca o comoară în Tenerife, precum şi pe întregul arhipelag. Cel mai probabil nu ştiaţi că brânzeturile de capră din insulele canare sunt premiate la nivel mondial. Rasa de capră ce trăieşte aici este autentică, de sute de ani. Nu s-a împerecheat cu alte rase de capre. Motiv pentru care, brânza de capră din canare concurează cu cele mai populare brânzeturi la nivel mondial, precum cele din Italia sau Franţa.

Brânza afumată de capră se face după o reţetă tradiţională canariană şi are un gust dumnezeiesc! Mie de fel îmi plac toate brânzeturile, mai puţin cele de capră, culmea! Însă aici, în Tenerife gustul brânzei de capră este diferit de alte brânzeturi de capră pe care le-am gustat de-a lungul timpului, prin călătoriile mele.

 

Unde să încercați brânza de capră în Tenerife?

La ea acasă, să zicem aşa, brânza maturată și afumată de capră o găsiţi în fermele din regiunea Macizo de Anaga, o regiune istorică situată în nord-estul insulei Tenerife. Unii dintre fermierii de lapte acoperă brânza cu piper sau Gofio (un tip de făină făcută cu boabe prăjite). Pe de altă parte, ca să multumească toate gusturile şi cerinţele, există şi varianta proaspătă, Fresco (proaspătă) de capră, cea mai frecvent consumată aici.

De asemenea, aproape toate restaurantele au brânză de capră în meniu sau puteți cumpăra şi de la magazinele alimentare. De exemplu, restaurantul La Hierbita din Santa Cruz de Tenerife are specific local canarian, unde veţi mai multe sortimente de brânză de capră.

 

 

În continuare, vă prezint experienţa mea în Tenerife şi recomandările mele pentru un sejur extraordinar: https://ancapavel.ro/tenerife-insula-cu-cel-mai-bun-climat/

 

Contactează-mă!

 

foto@ANCAPAVEL.RO