Despre aventura mea în deșertul Sahara, în timpul vacanței în Tunisia
Vacanța mea în Tunisia nu ar fi fost nici pe departe completă dacă nu aș fi vizitat deșertul Sahara. Nu rata nici tu această aventură!
În ciuda deşertului pustiu, de nisip şi piatră, cu soare arzător, există totuşi viaţă. Plante şi animale care se adaptează în mod miraculos acestor condiţii extreme. Plus oaze în care apa hrăneşte şi ocroteşte de secole viaţa în aşezări umane – triburi de berberi.
Am pornit la drum din Sousse, una din staţiunile importante de pe litoralul din Tunisia şi am călătorit aproximativ 5 ore, până am ajuns în inima deşertului tunisian. Dar nu doar destinaţia în sine contează în toată această experienţă, ci întreaga călătorie. Pentru că, pe drum, am vizitat multe locuri inedite şi am trecut prin diferite forme de relief: zone aride cu nisip, piatră şi stâncă, apoi brusc într-o oază paradisiacă, iar în final am atins nisipul fin din inima deşertului.
Din Sousse, călătoria continuă spre spectaculosul amfiteatru El Jem, cu o capacitate de 35.000 spectatori, probabil al doilea ca mărime din fostul Imperiu Roman, după Colosseum din Roma.
După vizitarea amfiteatrului roman, am trecut prin localităţile Sfax şi Gabes şi am ajuns la Matmata, unde îşi au originea berberii. Aici am simţit cu adevărat lumea tradiţională a Africii de Nord, cu viaţa simplă, al cărei timp parcă stă în loc.
Berberii, denumiţi şi stăpânii deşertului, sunt un popor indigen al Africii de Nord. Îi poţi întâlni pe un teritoriu larg, care începe de la oaza Siwa din Egipt, până pe coasta Atlantic-ului, de la Marea Mediterană la fluviul Niger, cuprinzând și partea sahariană a Africii.
Locuinţele troglodite (căminul berberilor) sunt încăperi săpate în stâncă. În interior, pe podeaua de pământ bătătorit sunt întinse covoare tradiționale, iar mobilierul este extrem de rudimentar. Podelele sunt înclinate în direcția intrării principale, în caz de inundație în anotimpul ploios, apa să curgă în afara locuinței.
Berberii ne-au invitat la ei acasă, am luat masa de prânz împreună, o masă tradiţional- berberă, desigur, Cuscus (Termenul „cuscus” provine din limba berberă „seksou”, ce înseamnă, pur şi simplu, hrană), ne-au prezentat costumele lor tradiţionale, căminul şi îndeletnicirile lor de zi cu zi. M-am simţit desprinsă, parcă, de lume…
După servirea mesei de prânz, călătoria continuă prin localităţile Gabes, El Hamman şi oaza Kebili, trecând prin formele de relief variate, despre care aminteam la început. De aici, drumul conduce la Douz, sufletul deşertului tunisian, locul la care visam de ceva timp! Iar plimbarea pe cămile face parte din acelaşi registru.
O plimbare de o oră cu camila prin nisipurile deşertice nu costă mai mult de 3 dinari, iar în această sumă sunt incluse şi închirierea turbanului şi a tunicii tradiţionale, plus o fotografie cu tine şi cămila, ca suvenir.
Iar odată ce ai ajuns în Sahara, trebuie să încerci şi un jeep safari, o experiență pe care o poţi trăi numai în deşert: dune riding, adică un fel de surfing cu mașina de teren pe dunele de nisip, senzaţie similară cu cea dintr-un roller-coaster. Mi-a plăcut la nebunie! Deși eu nu mă împac bine nici cu viteza, nici cu sporturile extreme și nici cu senzațiile tari la volan. Dar să faci surfing pe creasta dunelor de nisip, într-o caravană de câteva jeep-uri Toyota Land Cruiser, în mijlocul deşertului, este fantastic!!
Excursia cu jeep-ul te duce şi către platourile de filmare ale filmelor Star Wars, Indiana Jones, The English Patient, în satele din apropierea oraşului Tozeur.
O altă experienţă pe care nu trebuie să o ratezi aici, este o vizită la grădina botanică şi zoologică, o locaţie absolut superbă, paradisiacă, din zona Tozeur.
Nu degeaba poartă numele de Zoo du Paradis. Grădina este frumos amenajată cu arbori şi plante locale, o oază impresionantă.
Animalele sunt ţinute în cuşti bine întreţinute, de parcă s-ar afla în habitatul lor natural. Vipere, şacali, păsări de pradă, şerpi, şopârle, babuini, lei sunt doar câteva din speciile de animale specifice deşertului, pe care le întâlneşti aici. Majoritatea dintre ele sunt dresate şi destul de prietenoase ?
Ce mi-a mai plăcut foarte mult în călătoria mea din deşert a fost şi zona Chott, o imensă depresiune sărată, denumită şi “Sahara de sare”, din apropiere de frontiera cu Algeria.
Cel mai mare lac al depresiunii este El-Jerid iar înainte de construirea şoselei suspendate de 90 km, traversarea era o adevărată aventură. Datorită căldurii din timpul zilei, se pot zări fenomene de miraj cauzate de reflexia luminii de pe crusta de cristale de sare de la suprafaţa lacului. Chott-ul se umple de apă în timpul iernii, dar aceasta se evaporă în timpul verii sub acţiunea razelor de soare. În locurile în care chott-ul are nivelul cel mai scăzut, se poate strânge sare comestibilă, transportată în oraş pentru tratare şi ambalare.
Excursia în Sahara costă aproximativ 120 EUR/persoană (plecând din oricare din staţiunile tunisiene) şi se poate achiziţiona de la agenţiile de turism care oferă pachete turistice în Tunisia.
Pentru pachete turistice în Tunisia, te pot consilia!