Grecia

Gastronomia este foarte importantă pentru poporul grec. Bucate robuste, gătite cu ingrediente proaspete şi hrănitoare, asezonate cu minunatul ulei de măsline, aromat şi sănătos, vin uşor şi rece, brânzeturi excepţionale şi deserturi răcoritoare, sunt doar câteva din deliciile culinare greceşti.

Bucătăria grecească are o tradiţie de peste 4000 de ani, iar în 330 î.H., Archestratos a scris prima carte de bucate din istoria omenirii. Începuturile ei se pierd în vremurile mitologice, când zeii din Olimp coborau printre muritori. Este o bucătărie tipic mediteraneană, cu elemente comune bucătăriilor italiană, balcanice şi orientale.

Bucătăria bizantină era similară celei greceşti clasice, peştele continuând a fi baza alimentaţiei. Bizanţul fiind un nod al comerţului cu mirodenii, acestea au început să intre în dieta localnicilor, în special nucşoara, scorţişoara şi piperul, plus o serie de ingrediente noi, cum ar fi caviarul şi lămâile.

Perioada otomană a dus la adoptarea unor mâncăruri de origine persană, arabă şi indiană şi a unor ingrediente precum orezul.

Unele mâncăruri îşi trag rădăcinile din vechea Grecie clasică: skordalia (un piure gros preparat din cartofi, nuci, migdale, usturoi şi ulei de măsline), supa de linte, retsina (vin alb, sau rosé, sigilat cu răşină de pin) şi pasteli (desert din seminţe de susan şi miere). Altele provin din perioada elenistică şi romană: loukaniko (cârnaţi de porc uscaţi), sau bizantină: brânza feta, avgotaraho (icre sărate) şi paximadhi (pâine tare, preparată din porumb, orz şi secară).

Nutriţioniştii spun că mâncarea mediteraneană a Greciei este cea mai sănătoasă din Europa. Şi nu este doar sănătoasă, ci şi foarte gustoasă, cu o personalitate puternic conturată. Bucate robuste, gătite cu ingrediente proaspete şi hrănitoare, asezonate cu minunatul ulei de măsline, aromat şi sănătos, vin uşor şi rece, brânzeturi excepţionale şi deserturi răcoritoare.

Tavernele greceşti sunt o adevărată „instituţie” în Grecia, ce oferă un farmec aparte şi creează o atmosferă familială şi plină de viaţă! Ele sunt definitorii pentru mâncarea grecească tradiţională, la preţuri accesibile. Mâncarea delicioasă, serviciul atent şi grija pentru detalii, plus personalitatea distinctă şi bine conturată, sunt atuurile acestora.

Bucătăria turcească şi-a pus amprenta puternic asupra celei greceşti. Multe feluri din bucătăria grecească provin din bucătăria otomană, iar denumirile lor le vădesc originile arabă, turcă sau persană. Cele mai vestite sunt moussaka (straturi de carne tocată de miel, vinete şi roşii, gătite în cuptor), tzatziki (iaurt cu usturoi, castravete şi mentă, sau mărar), yuvarlakia (chifteluţe cu sos) şi keftedes (chiftele).

Poți testa delicioasele bucate greceşti atât în marile orașe şi staţiuni turistice, dar și în zonele rurale, acolo unde rețetele clasice împrumută din specificul locului.

 

MÂNCĂRURI SPECIFICE DIN GRECIA

Ca aperitive greceşti, cele mai cunoscute sunt boureki (plăcinţele cu legume şi carne), saganaki (brânză prăjită), spanakopita (plăcintă cu spanac, feta, ceapă, ouă şi condimente), tyropithakia (plăcintă umplută cu brânză feta); taramosalata (icre amestecate cu cartofi fierţi, sau pâine, ulei de măsline şi suc de lămâie), dolmades (sarmale din viţă-de-vie cu umplutură de orez, legume, sau carne), bifteki (chiftea mare umplută cu brânză, ceapă şi ardei şi apoi pusă pe grătar) şi nelipsitul tzatziki (preparat din iaurt, usturoi şi castravete).

Salatele sunt nelipsite de pe masa grecilor şi se servesc după aperitiv, înaintea felului principal. Horiatiki este renumita salată grecească preparată din roşii, castraveţi, ceapă, piper, branza Feta, masline negre şi ulei de măsline; melitzanosalata (salată de vinete).

Supele fac parte din meniul de zi cu zi: avgolemono (supă de carne, peşte sau legume, îngroşată cu ou, suc de lămâie şi orez), fasolada (supă de fasole cu roşii, morcovi, ţelină şi mult ulei de măsline), psarosoupa (supă de peşte cu legume) şi trahana (un amestec de cereale fermentate şi iaurt).

Grecii se mândresc cu preparatele lor din carne, precum: souvlaki (frigărui din carne de pui sau porc, infăşurate în felii subţiri de şuncă); giuvetsi (miel gătit în vase de pământ), gyros (frigărui cu sos tzatziki şi legume), kleftiko (miel marinat în usturoi şi suc de lămâie, apoi gătit în cuptor), keftedes, moussaka, pastitsio (asemănătoare unei lasagna italieneşti), spetsofai (cârnaţi, ardei, ceapă şi vin), stifado (vânat cu cepşoare mici, vin roşu şi scorţişoară); sofrito (viţel gătit în sos de vin); bianco (diferite feluri de peşte gătite cu vin, suc de lămâie, usturoi şi oţet;

Să nu uităm de peşte şi fructe de mare care sunt foarte populare în restaurantele şi tavernele de pe meleagurile Greciei.

Bucatăria grecească nu se lasă mai prejos nici când vine vorba de dulciuri.

Galaktoboureko este o plăcintă cu umplutură fină ca o şarlotă, aşezată între foi de plăcintă, frumos rumenite şi îndulcită cu un sirop cu arome de portocală, lămâie sau trandafir. Secretul umpluturii este grişul care îi dă fermitate şi o textură aparte, amestecat cu ouă bătute, lapte, unt şi aromă de vanilie.

Alte deserturi specifice greceşti: kourabiedes (prăjituri din făină, unt şi migdale), loukoumades (un fel de gogoşi cu scorţişoară), loukoumi (rahat), tsoureki (un fel de cozonac) şi nelipsitul iaurt cu miere.

@creta.com, foodstory.ro, reţeteleluiradu.ro, gustos.ro, flickr.com, wikipedia.org