Turist în România: Culele de la Măldăreşti, Mănăstirea Arnota şi Complexul de ceramică Horezu

Dacă acum, o vacanță în străinătate pare să dea bătăi de cap din cauza restricţiilor de călătorie, totuşi să nu uităm că există locuri atât de frumoase şi la noi în ţară. Cu siguranţă, comportamentul turistului român se schimbă, cel puţin pentru vara aceasta, iar oamenii iau în considerare vacanţe sau plimbări scurte prin România, pe care, altădată nu le prioritizau, din păcate.

Vă prezint, în articolul de astăzi, 3 obiective turistice din judeţul Vâlcea pe care tocmai ce le-am revăzut. Şi le-am regăsit la fel de frumoase şi autentice, ceea ce mă face să fiu mândră că sunt născută în Vâlcea!

 

Culele de la Măldăreşti

 

La aproximativ 4 km de Horezu, în comuna Măldăreşti din judeţul Vâlcea se află ” Culele de la Măldăreşti”, un complex muzeal unic în România, inclus în Patrimoniul Cultural Național. Este unic, pentru că doar aici s-au păstrat clădiri tipice arhitecturii civile din Oltenia, cu peste 3.000 de obiecte etnografice de mare valoare textile, port, lemn sau ceramică. Toate aceste obiecte au fost deținute, în trecut, de familia Duca. Despre rolul pe care l-a avut Ion Gheorghe Duca la Măldăreşti, vă povestesc în rândurile următoare.

Însă, înainte de toate, să ne lămurim de ce ” Culele de la Măldăreşti” sunt obiective turistice atât de speciale.

 

Turist în România: culele de la Măldăreşti, Jud Vâlcea, foto@ANCAPAVEL.RO

Turist în România: culele de la Măldăreşti, Jud Vâlcea, foto@ANCAPAVEL.RO

 

Culele sunt monumente arhitecturale româneşti, cu specific de fortificaţii. Termenul de “culă” provine din turcescul „Kule” care înseamnă turn. Odinioară, culele erau casele boierilor care refuzau să îşi părăsescă locuinţele, în timpul atacurilor turcilor. Culele au fost construite în secolele XVIII şi XIX şi deşi sunt foarte solide, totuşi au o eleganţă aparte. O culă tipică are pereţii groşi, se înalţă pe două niveluri şi are un acoperiş ascuţit. În România, ele se găsesc doar în Oltenia şi în Muntenia de Vest. În comuna Măldăreşti din judeţul Vâlcea există două cule, “Cula Duca” şi “Cula Greceanu”.

Cula Duca mai este denumită şi Cula Măldărescu. Este foarte impunătoare, construită în anul 1812 de Gheorghiţă Măldărescu, cu ziduri masive, două etaje şi uşi din lemn de stejar. Doar după ce vezi cu ochii tăi, te vei convinge cum este împărţită o culă şi cum arată interioarele şi odăile boiereşti.

 

Cula Duca, Complexul Măldăreşti, foto @ANCAPAVEL.RO

Cula Duca, Complexul Măldăreşti, foto @ANCAPAVEL.RO

 

Cula Greceanu este cea mai veche din Complexul de la Măldăreşti. Poartă numele proprietarului care a luat cula de la familia Măldărescu. Istoria spune că această culă datează din secolul XVIII, iar alte fragmente de istorie relatează că această clădire a aparţinut lui Tudor Maldăr, căpitanul lui Mihai Viteazul. Indiferent care ar fi provenienţa culelor de la Măldăreşti, aici miroase a istorie pură.

 

Cula Greceanu, Complexul Măldăreşti, foto @ANCAPAVEL.RO

Cula Greceanu, Complexul Măldăreşti, foto @ANCAPAVEL.RO

 

Mai târziu, cel care s-a ocupat de aranjarea culelor a fost omul politic liberal, Ion Gheorghe Duca. A fost un teoretician al liberalismului și puternic susținător al ideii de progres. A deţinut funcţiile de ministru al educației (1914-1918), ministru al agriculturii (1919-1920), ministru al afacerilor externe (1922-1926), ministru al afacerilor interne (1927-1928) și prim-ministru al României între 14 noiembrie și 30 decembrie 1933.

Alături de cele două cule, în complexul muzeal de la Măldăreşti se află şi casa memorială Ion Gheorghe Duca. Acest om politic a fost atât de încântat de pitorescul locurilor olteneşti de la Măldăreşti, încă din perioada când ocupase funcția de judecător la ocolul Horezu. Şi şi-a dorit să construiască aici, o casă luminoasă şi liniştitoare, în stilul caselor ţărăneşti din zona Olteniei. Astăzi, casa I.G. Duca este memorială, iar expoziţia sa cuprinde un salon, biroul de lucru și dormitorul care păstrează piesele originale, care atestă măiestria şi bunul gust al celui care a fost odată prim ministru.

 

Casa memorială I.G. Duca, Măldăreşti, jud Vâlcea, foto @ANCAPAVEL.RO

Casa memorială I.G. Duca, Măldăreşti, jud Vâlcea, foto @ANCAPAVEL.RO

 

Toate aceste edificii de la Măldăreşti au o construcţie simplă, cu pridvor larg, asemenea modelului de cerdac al caselor de odinioară. Albul intens al zidurilor face contrast frumos cu verdele pajiştei întinse şi îţi dă o senzaţie de linişte şi pace, în ciuda vremurilor de demult. Este minunat acest complex muzeal de la Măldăreşti şi nu degeaba face parte din cele mai frumoase obiective turistice ale ţării noastre!

 

Program vizită: marţi-duminică, orele 10-18; lunea este închis.

Preţ bilet: 10 RON/persoană

Recomandare de cazare în zonă: Conacul lui Maldăr, un complex turistic, inspirat din arhitectura culelor. De fapt, acest conac este o veche culă oltenească. Fiecare din cele 18 camere ale conacului îsi are povestea sa, încrustată în detalii sarmante: mobilier istoric autentic, scoarte si covoare traditionale, lazi de zestre si panzeturi scrobite. Iar meniurile sunt inspirate de ospeţele boiereşti, în straturi şi etape: de la delicioasele hors d’oeuvres la felul principal, ritualul ceaiului cu prăjituri de casă, dar ţi “trataţia cu cafea” , aşa cum era facută demult, de vel-cafegiul boieresc.

 

Mănăstirea Arnota

 

Probabil, nu toată lumea ştie că judeţul Vâlcea deţine cel mai mare patrimoniu naţional de mănăstiri şi schituri din ţară.

Şi pornind de la această idee, vă spun că aici, în Vâlcea există o mănăstire absolut divină, ridicată pe culme de munte, ce străpunge cu cupola cerul iar cu temelia strâpunge stânca dură. Este vorba despre mănăstirea Arnota din comuna Costeşti, un lăcaş de cult mirific, cu o privelişte montană superbă spre masivul Parâng.

Mănăstirea Arnota, comuna Costeşti, jud Vâlcea, foto@ ANCAPAVEL.RO

Mănăstirea Arnota, comuna Costeşti, jud Vâlcea, foto@ ANCAPAVEL.RO

 

Ca să ajungi la mănăstirea Arnota trebuie să străbaţi localitatea Horezu şi să treci prin dreptul comunei Costeşti. De aici, mai sunt 6 km până sus la mănăstire, însă durează aproximativ 20 minute pentru că se urcă serpentinat, pe lângă cariera de piatră, lăsând în spate Valea Bistriței. Ca idee, pe acest drum se află cele mai înguste chei în calcar din România. Şi după ce ai parcurs tot acest drum anevoios, dar totuşi foarte interesant, aproape de mănăstire drumul este asfaltat şi te duce direct în faţa clădirii.

Înainte de a intra în curtea mănăstirii, într-o pădure de mesteceni și molid, priveliştea panoramică din faţa ochilor tăi, te va încânta! De aici, de sus, de la o altitudine de aproximativ 1400 m, se vede pitorescul drum al mocăniței, turlele impozante ale Mănăstirii Bistrița şi pitoreasca localitate Costești. Există o bancă aşezată special în acest punct, pentru ca turiştii să poată admira, liniştiţi, întregul peisaj superb.

 

Vedere panoramică, Mănăstirea Arnota, comuna Costeşti, jud Vâlcea, foto@ ANCAPAVEL.RO

Vedere panoramică, Mănăstirea Arnota, comuna Costeşti, jud Vâlcea, foto@ ANCAPAVEL.RO

 

Mai departe, odată ce vei ajunge în dreptul clădirii, te vei convinge că mănăstirea Arnota are o arhitectură neobişnuită, semănând cu o cetate. Dar tocmai acest stil arhitectural face ca mănăstirea să fie foarte impozantă şi enigmatică, în acelaşi timp. Iar imediat cum ai păşit în curtea interioară, atmosfera se schimbă şi devine atât de “caldă”, primitoare şi liniştită (încremenită, chiar). Curtea este micuţă, dar cu alei aerisite, pline cu flori colorate şi muşcate agăţate pe pridvoare. Erau puţini turişti, deşi era o zi de duminică, asta din cauza pandemiei. Însă, sunt sigură că dacă ar fi fost mai mulţi oameni la un loc, atmosfera ar fi fost aceeaşi pentru că efectiv, acest lăcaş îţi dă senzaţia că te afli într-un loc divin.

Ctitorul mănăstirii Arnota a fost Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, în anul 1637. Legenda spune că Matei Basarab, fiind urmărit de turci, se refugiază pe un platou al muntelui unde se afla un lac montan cu mult stufăriș, datorat și faptului că locul se afla pe versantul de sud, cu mult soare. În preajma lacului existau ruine ale unor biserici, iar Matei Basarab a hotărât că dacă va scăpa, va ctitori o mănăstire. Zis şi făcut…

 

 

 

Complexul de ceramică de la Horezu

 

Localitatea Horezu din judeţul Vâlcea este un ţinut cu poveşti sculptate în ceramică. Ori de câte ori vin aici, mă las purtată de atmosfera de poveste şi tradiţional. Chiar dacă complexul de ceramică de la Horezu a devenit prea comercial în ultimii ani, eu admir în continuare meşterii olari din zonă care se străduiesc să ducă tradiţia olăritului mai departe.

Zilele trecute, când am fost la Horezu, am stat de vorbă cu un comerciant de acolo care, cu bucurie îşi promova marfa pentru că era autentică. Majoritatea obiectelor sale de lut erau produse de meşterii din zonă. Asta pentru că la Horezu există şi obiecte aduse din Bulgaria sau din alte zone ale ţării noastre.

 

Complexul de ceramică de la Horezu, foto @ANCAPAVEL.RO

Complexul de ceramică de la Horezu, foto @ANCAPAVEL.RO

 

Complexul de ceramică de la Horezu este cel mai important centru de ceramică din România cu expoziţii permanente în atelierele meşterilor olari. Ceramica de la Horezu a primit confirmarea valorii sale prin înscrierea în Lista patrimoniului imaterial UNESCO în luna decembrie 2012. Împreună cu Mănăstirea Hurezi, reprezintă emblema localităţii Horezu.

Meşteşugul prelucrării lutului s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari care au reuşit să-l menţină viu în vatra strămoşească. La Horezu se află 18 ateliere de ceramică în care meşterii modelează argila cu aceeaşi măiestrie neîntrecută ca şi strămoşii lor.

Astăzi, centrul ceramic Horezu păstrează elementele tradiţionale pentru vasele lucrate aici, cu o serie de compoziţii cromatice şi decorative, conferind personalitate și expresivitate fiecărei piese în parte: castroane, farfurii, oale, ulcioare, căni, ceşti de ţuică, obiecte de uz casnic sau decorative, de diferite mărimi). La fel şi preţurile, sunt variate şi pentru toate buzunarele. Iar dacă cumperi mai multe produse din acelaşi loc, vei primi o reducere semnificativă.

 

 

Surse: wikipedia.com, horezu-infoturism.ro, turistderomania.ro, ramnicuvalceaweek.ro

 

Sper că v-a plăcut incursiunea mea autohtonă şi mi-aş dori să vă inspir şi pentru vacanţe în ţara noastră!


Contactează-mă!

 

 

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Poti folosi aceste etichete HTML:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Abonează-te la newsletter!

Vei primi sfaturi și recomandări pentru vacanțe memorabile